Treceți la conținutul principal

Dumnezeu iubeste copiii

Iisus Hristos, binecuvantarea copiilor 
sursa: Pinterest

 Copiiii inca mai miros a Rai. Ei nu sunt negri in cerul gurii, nu sunt artagosi, iarta repede si nu ii judeca pe cei din jur asa cum fac adultii care s-au invechit in pacate. De aceea Hristos ii ofera ca exemplu oamenilor mari: ,,Şi chemând la Sine un prunc, l-a pus în mijlocul lor si a zis: Adevărat zic vouă: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.
Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împărăţia cerurilor. Şi cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primeşte. Iar cine va sminti pe unul dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o piatră de moară şi să fie afundat în adâncul mării." (Matei 18, 1-6)
  Inima copiilor este un reper de vietuire crestina: ,,Cine nu va primi Imparatia lui Dumnezeu ca un prunc, nu va intra in ea." (Luca 18-17). De aceea se lipeste usor de Dumnezeu si iata-L pe Hristos asaltat de copii din toate partile. Unde e Hristos, dau navala si copiii.  Mamele isi aduc pruncii pentru a fi binecuvantati, caci intotdeauna mamele stiu ce este mai bine pentru copiii lor. Invatatorul chiar Se intristeaza atunci cand sunt indepartati pruncii de la El.Şi aduceau la El copii, ca să-Şi pună mâinile peste ei, dar ucenicii certau pe cei ce-i aduceau.
,,Iar Iisus, văzând, S-a mâhnit şi le-a zis: Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu. Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.  Şi, luându-i în braţe, i-a binecuvântat, punându-Şi mâinile peste ei." (Marcu 10, 13-16)
   Ucenicii grijulii cu Invatatorul lor dupa o zi istovitoare, vor sa alunge multimea galagioasa si vesela, insa Iisus le spune: ,,Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti , caci Imparatia lui Dumnezeu este a unora ca acestia." (Luca 18-16).
  Il insotesc pe Mantuitorul la Intrarea in Ierusalim, aclamandu-L ca pe un Imparat. Copiii lipsesc de langa Hristos doar in Saptamana Patimilor. Dumnezeul lor bun ii scuteste de suferinta provocata de parintii lor...
















 






Iisus Hristos binecuvantand copiiii
sursa: Pinterest

Iisus Hristos binecuvantand copiii
(icoana pictata de mine)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inima ca un câmp de luptă

     Nu se poate sa vii vinovată mereu. Dacă se enerveaza dintr-un lucru minor, nu iti mai cauta mereu greseala. Privind la rece, vei constata ca enervările lui nu au nici o legatura concretă cu tine. Se enervează așa pentru că nu te mai suportă. Un om care te iubeste nu te va acuza de un lucru la care nici măcar nu te-ai gândit.      Tu trebuie să taci. Nu ai voie sa spui nimic, oricum ai greșit, așa că taci naibii din gura aia. Vacă proastă, și aerul pe care il respiri mi-l datorezi. Fara mine ai fi un nimeni.    Cine te crezi? De ti-as datora ție vreo explicație?? Mă enervezi. Ma scoti din sarite. Eu muncesc, aduc banii, asa ca taci, taci, taci, tacă-ți și gândurile, le aud, mă deranjeaza, mă sufoci! De ce te uiți la mine cu fața aia? Tu nu ai voie, nu ai dreptul! De ce ți-as explica, oricum esti prea proasta ca sa înțelegi.      Taci si nu înțelegi mai niciodata de unde a pornit valul de ura care te izbeste cu duritate. Fiecare ...

Talentul e un dar luat in leasing

    Sursa foto: internet     Părintele Savatie Bastovoi spunea intr-o conferință, că talentele sunt daruri de la Dumnezeu luate în leasing. Aș adăuga eu că nu ne ajunge o viață să-i plătim lui Dumnezeu pentru câte daruri ne dă cu imprumut.     A fost o vreme când căutam originalitatea, de fapt îmi căutam calea proprie de exprimare. Dupa ani de zile am inteles că de fapt trebuie pur și simplu să ne căutăm și să ne găsim pe noi înșine. Că Dumnezeu ne cere sa fim sinceri in tot ceea ce facem. Pentru că, in fond și la urma urmei, fiecare este o persoană, un unicat. Nimic nu este al nostru, nici macar noi inșine...      Nu mai vreau sa fiu originala in ceea ce creez. Vreau sa fiu doar eu insami. atât. Toate caile de exprimare s-au epuizat, insă fiecare om le foloseste dupa felul cum l-a dăltuit Dumnezeu și asta este special in tot ceea ce facem noi.      La inceput copiem ca să invățăm, așa cum facem la ș...

Despre depresie: partea a patra

    Cum arată o criză de depresie? Cel mai la îndemână răspuns ar fi: iadul. Căci Sfântul Siluan Athonitul are o vorbă bine potrivită în această situație: ,,Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui." Din păcate, fără credință se poate ajunge la deznădejde și la sinucidere, pentru că bolnavul pur și simplu nu mai suportă starea înfiorătoare care îl chinuie.     Așa cum am spus și în episoadele anterioare, omul cuprins de depresie (nu tristețe, nu doliu, deși acestea ar duce într-acolo) este un om bolnav care trebuie ajutat. Pentru că se afundă într-o stare din ce în ce mai proastă, cei din jur se simt jigniți de o atitudine morocănoasă, de fuga din societate, de lipsa unui semn de viață, de indiferența și aparenta nepăsare a bolnavului.      O știu din cea mai sigură sursă: din mine însămi. Începe să te depășească totul, chiar și cea mai banală conversație. Fugi în pat și zaci acolo, fiindu-ți greu să ai grijă și de tine însuți, darămite sa ai grija alto...