Nu se poate sa vii vinovată mereu. Dacă se enerveaza dintr-un lucru minor, nu iti mai cauta mereu greseala. Privind la rece, vei constata ca enervările lui nu au nici o legatura concretă cu tine. Se enervează așa pentru că nu te mai suportă. Un om care te iubeste nu te va acuza de un lucru la care nici măcar nu te-ai gândit.
Tu trebuie să taci. Nu ai voie sa spui nimic, oricum ai greșit, așa că taci naibii din gura aia. Vacă proastă, și aerul pe care il respiri mi-l datorezi. Fara mine ai fi un nimeni.
Cine te crezi? De ti-as datora ție vreo explicație?? Mă enervezi. Ma scoti din sarite. Eu muncesc, aduc banii, asa ca taci, taci, taci, tacă-ți și gândurile, le aud, mă deranjeaza, mă sufoci! De ce te uiți la mine cu fața aia? Tu nu ai voie, nu ai dreptul! De ce ți-as explica, oricum esti prea proasta ca sa înțelegi.
Taci si nu înțelegi mai niciodata de unde a pornit valul de ura care te izbeste cu duritate. Fiecare vorba a lui te lipeste de perete, te face zero, te transforma in neant. Îi vezi chipul isteric, de câine zâdărât care latra arătându-și fioros coltii. Iti este teamă sa-l privesti, simti instinctiv ca vorbele se transforma în palme care te lovesc cu ura, le simti puterea, te strivesc, te lasa fara cuvinte, fara aer. Ti-e teama instinctiv de o palma reala care nu vine dar loviturile cad sub forma de litere, cuvinte, fraze, țipete, urlete. Te urăști pentru ce ai devenit, vrei sa cresti cumva in ochii lui in care nu mai vezi decat sila.
Repetă ca femeia sa se teama de barbat, dar stii si că bărbatul ar trebui sa te iubeasca asa cum a iubit Hristos Biserica. Să se rastigneasca din iubire. Dar el te rastigneste in fiecare zi, cu fiecare oftat ostentativ, furios, cu fiecare șuierat de vipera pe care nu ai apucat sa o calci pe coada. Nu il are cap pe Hristos. Simți instinctiv ca rugaciunile tale ascunse, disperate, Psaltirea la care citesti pe ascuns pentru ca te linisteste, pe el il agita, il îndrăceste, incat te intrebi ce a mai ramas omenesc acolo.
O inima franta se vindeca greu. Sau niciodata. Te poate împinge în bratele lui Hristos care ți-o mangaie si ti-o alina. Sau in bratele unei depresii infinite, chinuitoare, care te goleste de sens. Daca iti faci cruce inainte sa porti o discutie cu omul care iti face rau ca sa nu-ți faca rau, deja batalia se da la nivel de duh, nu de trup. Omul acela pe care il stiai nu mai este. Pleaca, fugi, salveaza-te, ia ce mai poti salva din tine! Alearga cat mai departe de cel pe care te inseli singura ca il mai poti salva. Nu e cel pe care il stiai, nu mai exista sau nici macar nu a existat decat in mintea ta. Te-ai amagit apoi te-ai dezamagit. Iar si iar, crezand de fiecare data ca ti s-a parut, ca poate joaca un rol ca sa te incerce apoi isi va reveni iar la cel vazut cu inima ta.
Fugi, Forrest, fugi!
Comentarii
Trimiteți un comentariu