Cum sa adopti un sfant

Foto: Oana Nichifor (Doxologia)

Parintele Constantin Necula spunea intr-o conferinta o povestioara care mi-a fost tare draga: la o ora de religie, copiii au primit ca tema sa vorbeasca despre sfantul al carui nume il poarta. O fetita s-a intristat foarte tare pentru ca nu avea nume de sfant. Atunci, preotul care le preda religia a venit cu o solutie ingenioasa: sa ,,adopte'' un sfant si acela sa fie sfantul ei.

    Fetita a mers la biserica hotarata sa se imprieteneasca acolo cu   sfantul ei. A privit de jur-imprejur la sfintii zugraviti pe pereti si la un moment dat a vazut-o pe Sfanta Paraschiva cum ii zambeste. De atunci s-a hotarat la modul cit se poate de serios ca o cheama Paraschiva.
Prietenia cu sfintii este un lucru cit se poate de serios. Nu poti avea fata de toti aceeasi pornire de evlavie, unii poate nu sunt pe aceeasi lungime de unda cu trairile tale. Ii respecti dar nu ii poti iubi. Exista insa un sfant sau o sfanta (ori mai multi) fata de care te poti deschide, ii marturisesti necazurile ca unui prieten drag si oftezi cu el in inima. Asta e rugaciunea.
Spunea un parinte (tot la o conferinta) ca poate ti-e jena sa vorbesti cu Hristos, ca Il vezi ca pe un Judecator si atunci iti pui o ,,pila'': sfantul la care ai slabiciune, ca il simti efectiv cum se apropie spre tine si te ia in brate.
    Si pictorii de icoane au slabiciunile lor. Ii picteaza pe sfinti cu evlavie si cu bucurie dar sunt sfinti pentru care au o coarda sufleteasca in plus.
   Cum sa adopti un sfant? Cred mai degraba ca el te-a adoptat si asteapta doar sa-ti dai seama. Icoana este fereastra prin care el iti zimbeste si asteapta sa intrati in dialog.
   ,,Au nu stiti ca sfintii vor judeca lumea? Si daca lumea este judecata de voi, oare sunteti voi nevrednici sa judecati lucruri atit de mici?" (I Corinteni 6,2)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pilda fiului risipitor talmacita prin sufletul unui preot

Mantuitorul Iisus Hristos stia sa spuna povesti cu tâlc oamenilor. Una din aceste povesti este si cea a Fiului risipitor. Sute de ani in biserici s-a talcuit aceasta pilda frumoasa iar eu am gasit o talcuire interesanta la parintele Ioan Badilita. ,, Pilda întoarcerii fiului este, de doisprezece ani, oglinda propriei mele inimi. Atunci când o citesc, an de an la liturghie, mă năpădesc, irepresibil, lacrimile. Pe unele le înghit, altele scapă zăpăcite pe lângă gulerul de la cămașă. Singura deosebire e aceea că plânsul survine în momente diferite ale parabolei. Exempli gratia, în primii doi ani de preoție, când eram mânat de dorința de a-i vâna pe tinerii din sat de prin șanțuri și crâșme, plângeam la cuvintele: „(...) l-a trimis la ţarini să păzească porcii.” Cum să nu fii mișcat când vezi că omul ajunge de la pâinea din castel la troaca cu roșcove? În clipa când m-am văzut tătic de băieți, m-a emoționat foarte mult partea de început: „Tată, dă-mi... Şi ...

Citiți mai multe

Inima ca un câmp de luptă

Nu se poate sa vii vinovată mereu. Dacă se enerveaza dintr-un lucru minor, nu iti mai cauta mereu greseala. Privind la rece, vei constata ca enervările lui nu au nici o legatura concretă cu tine. Se enervează așa pentru că nu te mai suportă. Un om care te iubeste nu te va acuza de un lucru la care nici măcar nu te-ai gândit. Tu trebuie să taci. Nu ai voie sa spui nimic, oricum ai greșit, așa că taci naibii din gura aia. Vacă proastă, și aerul pe care il respiri mi-l datorezi. Fara mine ai fi un nimeni. Cine te crezi? De ti-as datora ție vreo explicație?? Mă enervezi. Ma scoti din sarite. Eu muncesc, aduc banii, asa ca taci, taci, taci, tacă-ți și gândurile, le aud, mă deranjeaza, mă sufoci! De ce te uiți la mine cu fața aia? Tu nu ai voie, nu ai dreptul! De ce ți-as explica, oricum esti prea proasta ca sa înțelegi. Taci si nu înțelegi mai niciodata de unde a pornit valul de ura care te izbeste cu duritate. Fiecare ...

Citiți mai multe

Ingerul si papucii

Intr-o zi, un Inger trist a venit la Dumnezeu. -Doamne, sunt atat de suparat, oamenii nu mai milostivesc pe cei flamanzi. -Mai sunt unii care o fac, dar nu ii vezi tu, ii raspunde bland Hristos mangaindu-l pe crestet. Hai sa vezi. Si Ingerul nevazut se amesteca prin multime in fata unui supermarket. Cativa copii de tigani ies in calea oamenilor, tinandu-le calea staruitor: ,,dati-ne si noua cevaaaa..." O femeie subtirica, blonda si cu ochi albastri iese din magazin. O asalteaza si pe ea, lalaindu-si cuvintele in aceeasi cerere. Fara sa stea mult pe ganduri le imparte din cos la fiecare, de-ale gurii. O urmareste si a doua zi. Ei o recunosc si merg direct la ea: "ne dai de mancare, tantiiii?" Ea ii intreaba simplu: "ce vreti sa va cumpar?" si fiecare cere cate ceva: orez cu lapte, biscuiti, eugenii, o ciocolatica mica. Femeia blonda cu ochi albastri ca ai Ingerului trist isi face cumparaturile dar nu uita sa le cumpere la fiec...

Citiți mai multe

Mântuire urbană

Faceți căutări pe acest blog