Talentul e un dar luat in leasing

Sursa foto: internet

Părintele Savatie Bastovoi spunea intr-o conferință, că talentele sunt daruri de la Dumnezeu luate în leasing. Aș adăuga eu că nu ne ajunge o viață să-i plătim lui Dumnezeu pentru câte daruri ne dă cu imprumut.
    A fost o vreme când căutam originalitatea, de fapt îmi căutam calea proprie de exprimare. Dupa ani de zile am inteles că de fapt trebuie pur și simplu să ne căutăm și să ne găsim pe noi înșine. Că Dumnezeu ne cere sa fim sinceri in tot ceea ce facem. Pentru că, in fond și la urma urmei, fiecare este o persoană, un unicat. Nimic nu este al nostru, nici macar noi inșine...
     Nu mai vreau sa fiu originala in ceea ce creez. Vreau sa fiu doar eu insami. atât. Toate caile de exprimare s-au epuizat, insă fiecare om le foloseste dupa felul cum l-a dăltuit Dumnezeu și asta este special in tot ceea ce facem noi.
     La inceput copiem ca să invățăm, așa cum facem la școala bastonașe si liniuțe. Apoi ieșim din coconul de matase, fluturi cu aripile colorate. Să mergi pe drumul tău fără să te lași furat de drumurile altora, poate fi extrem de greu. Pentru că alte drumuri par mult mai frumoase, dar sunt create pentru alții, dăltuiți din altfel de pastă.

Sursa foto: internet

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pilda fiului risipitor talmacita prin sufletul unui preot

Mantuitorul Iisus Hristos stia sa spuna povesti cu tâlc oamenilor. Una din aceste povesti este si cea a Fiului risipitor. Sute de ani in biserici s-a talcuit aceasta pilda frumoasa iar eu am gasit o talcuire interesanta la parintele Ioan Badilita. ,, Pilda întoarcerii fiului este, de doisprezece ani, oglinda propriei mele inimi. Atunci când o citesc, an de an la liturghie, mă năpădesc, irepresibil, lacrimile. Pe unele le înghit, altele scapă zăpăcite pe lângă gulerul de la cămașă. Singura deosebire e aceea că plânsul survine în momente diferite ale parabolei. Exempli gratia, în primii doi ani de preoție, când eram mânat de dorința de a-i vâna pe tinerii din sat de prin șanțuri și crâșme, plângeam la cuvintele: „(...) l-a trimis la ţarini să păzească porcii.” Cum să nu fii mișcat când vezi că omul ajunge de la pâinea din castel la troaca cu roșcove? În clipa când m-am văzut tătic de băieți, m-a emoționat foarte mult partea de început: „Tată, dă-mi... Şi ...

Citiți mai multe

Inima ca un câmp de luptă

Nu se poate sa vii vinovată mereu. Dacă se enerveaza dintr-un lucru minor, nu iti mai cauta mereu greseala. Privind la rece, vei constata ca enervările lui nu au nici o legatura concretă cu tine. Se enervează așa pentru că nu te mai suportă. Un om care te iubeste nu te va acuza de un lucru la care nici măcar nu te-ai gândit. Tu trebuie să taci. Nu ai voie sa spui nimic, oricum ai greșit, așa că taci naibii din gura aia. Vacă proastă, și aerul pe care il respiri mi-l datorezi. Fara mine ai fi un nimeni. Cine te crezi? De ti-as datora ție vreo explicație?? Mă enervezi. Ma scoti din sarite. Eu muncesc, aduc banii, asa ca taci, taci, taci, tacă-ți și gândurile, le aud, mă deranjeaza, mă sufoci! De ce te uiți la mine cu fața aia? Tu nu ai voie, nu ai dreptul! De ce ți-as explica, oricum esti prea proasta ca sa înțelegi. Taci si nu înțelegi mai niciodata de unde a pornit valul de ura care te izbeste cu duritate. Fiecare ...

Citiți mai multe

Despre depresie: partea a patra

Cum arată o criză de depresie? Cel mai la îndemână răspuns ar fi: iadul. Căci Sfântul Siluan Athonitul are o vorbă bine potrivită în această situație: ,,Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui." Din păcate, fără credință se poate ajunge la deznădejde și la sinucidere, pentru că bolnavul pur și simplu nu mai suportă starea înfiorătoare care îl chinuie. Așa cum am spus și în episoadele anterioare, omul cuprins de depresie (nu tristețe, nu doliu, deși acestea ar duce într-acolo) este un om bolnav care trebuie ajutat. Pentru că se afundă într-o stare din ce în ce mai proastă, cei din jur se simt jigniți de o atitudine morocănoasă, de fuga din societate, de lipsa unui semn de viață, de indiferența și aparenta nepăsare a bolnavului. O știu din cea mai sigură sursă: din mine însămi. Începe să te depășească totul, chiar și cea mai banală conversație. Fugi în pat și zaci acolo, fiindu-ți greu să ai grijă și de tine însuți, darămite sa ai grija alto...

Citiți mai multe

Mântuire urbană

Faceți căutări pe acest blog