Curtea mare a Manastirii Pangarati este plina de tineri si copii. Parinti in floarea varstei, tineri frumosi , copii care se simt extrem de ,,acasa" atat in curte cat si in biserica. Poate doar la Rohia am vazut asa tinerete minunata ca aici. Se canta Prohodul Domnului, insa atmosfera este de bucurie, de parca am serba Pastele. De fapt, Hristos a inviat printre mortii nostri, El a trecut deja pragul catre ei. Si bucuria aceasta traverseaza pamantul, iesind in valuri nevazute incalzindu-ne sufletele. Povestile cu Ileana Cosanzeana si Fat Frumos au o continuare printre copilasii multi si veseli de mana cu parintii luminosi. Nume de sfinti se aud firesc: Nectarie, Arsenie, Matei, Luca, Maria, Teodora, Paraschiva... Cine poate spune ca Biserica a imbatranit si doar bunicutele mai merg la Prohodul Domnului? Mai ales ca anul acesta nu l-am mai lasat singur pe Hristos in biserici si am putut petrece Deniile langa El. Vremea a devenit calda si insorita, toata prima...